un pahar de pacat

Am pacatuit. Mult. Rau.
M-am intins pe dusumea si am lasat sa ma patrunda pacatul.
N-am stiut ce ma asteapta. Statea in fata mea, fara nicio identitate si-l credeam la fel ca pe ceilaltii. Arata ciudat de simplu. Statea linistit. Ma chema fara sa spuna nimic, desi nu ma privea.
Apoi, l-am desfacut. Era nou, vechi, floare, muschi, fructe uscate, fructe verzi. Mirosea a flori, a vechi, a uscat, a verde, a putere, a frig, a arsita.
Ma durea cand il simteam. Ca trece. Ca ce simt acum s-a dus, e gata. Ca ma domina. Ca punea stapanire pe mine. Ca-mi doream doar atat – sa-l mai simt o data. O singura data.
Aaaaa, si inca o data.
Il luam incet, il plimbam, il miroseam, il lasam sa stea, sa se opreasca, sa se raspandeasca si sa reinceapa curgerea. Uneori, il stapaneam.
Il doream.
Prima data nici nu mi-am data seama ca despre el este vorba. Mi-l aminteam de undeva si uitasem cum il cheama.
M-am oprit.
L-am luat incet, incet, incet: cine esti? La inceput am zis in gand. (Daca se sperie si se ascunde?) Era insa pregatit pentru orice. Mult mai pregatit decat mine, numai ca eu nu stiam, nu-mi inchipuiam. Doar arata atat se simplu. Si de linistit. N-am stiut ca-l facusera cunoscator, ca se nascuse din stiinta, pe care si-o insusise. Nici acum n-am inteles, daca creatorii lui stiau asta sau s-a ascuns. Credea ca ei stiu? Nu voia ca ei sa stie? N-am inteles. N-am ajuns pana acolo incat sa inteleg.
L-am luat din nou, incet, l-am plimbat. Am invatat sa-l tin pentru mine, in mine, sa-l adulmec incet, mult, fara sa vorbesc, pana sa-i dau drumul. Apoi, mult dupa, il lasam sa curga. Ma durea.
Ma durea. Placerea era atata de intensa incat corpul meu nu-i rezista. Tremuram, nu mai gandeam si-l asteptam.
L-am luat din nou. Din nou.
Din nou.
Din nou.
Din nou.
Din nou.
Din nou.
Din nou. Tot mai putin si tot mai incet. Pana am terminat.
Puteam incepe din nou, dar n-am vrut.
Am decis sa las pe data viitoare. Voiam doar sa existe o data viitoare. Atat.
Inca una si inca una.
Asa am descoperit primul meu pahar de Beaune 1er Cru Sizies 2007, Domaine de Montille (Volnay, Franta). Un Pinot Noir.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *