Dar nu se asaza cuminte in scaunul moale si mare, pentru ele.
 |
| Ia un loc. Cu incredere. Stai comod. |
Se intind,
intepenesc,
se relaxeaza,
viseaza,
calatoresc sute de mii de kilometri,
plastilinizeaza (da, nu exista!!!) timpul,
spun povesti,
rescriu istorisiri,
stau picior peste picior,
au revelatii,
daruiesc respiratie si transpiratie,
miros esentele umane
si asculta.
Numai sa nu le privesti in fata.
Sa nu te uiti in ochi lor.
Ele nu vor asta.
Le este mai teama ca vei rata momentul decat ca s-ar putea sa fii acolo.
Plus ca sunt ocupate sa-ti daruiasca momentul, asa ca nu le cauta privirea.
Ehei! Bineinteles ca poti, este chiar indicat, sa le surprinzi cum stau nemiscate, severe si distante, ca sa umple momentul.
(Sergei Rachmaninoff isi interpreteaza propriul Concert nr. 2 pentru pian si orchestra, prima parte.)
