 |
| Sursa: FB Roger Waters |
câteva argumente că
Raiul este un loc de pe Pământ,
unde și când vrem noi.
numai să vrem,
să facem tot posibilul,
să fie Haven.
Nu știu pentru alții, dar săptămâna aceasta a fost, și încă nu s-a încheiat, super faină. Cel puțin muzical, pe la noi. Miercuri a fost Roger Waters cu “The Wall”, iar duminică Daniel Barenboim (dirijor) și Radu Lupu (solist) deschid a XXI-a ediție a Festivalului “George Enescu”.
……….. După RW, părerile sunt atât de împărțite încât, în tot contextul, mi-am dat seama că există un singur destin pentru acest concert – să devină operă clasică, peste 100 de ani. N-are altă variantă. Este prea lucrat, rezistă de prea mult timp.
Părerile? Au variat de la sublim,
Tudor Chirilă, până la “bun show, dar grețos pomelnic”,
Auraș Mihai. Textul lui TC este emoționant, vibrez mai mult cu el, pentru că în unele momente așa m-am simțit. Cel al lui AM este de un comic nebun, omul n-a fost vrăjit de artist, n-a vibrat, n-ai cum să-l contrazici.
Concertele, de orice fel, țin de starea artistului și cum transmite el. Dacă AM a ascultat “Hey, You”, bas-ul de la “The Wall” și cum un tip de 70 de ani termină aproape perfect frazele muzicale și nimic din toate acestea nu l-au emoționat, nu mai ai ce argumenta, și nici nu-l fac manelist. Invocarea istoriei Pink Floyd și a lui RW aici este, într-un fel, de prost gust. Un astfel de concert nu are nevoie să fie apărat de istorie. Stă foarte bine în picioare și fără. Are muzică, show, mesaj. Lângă mine erau puști de liceu impresionați și super încântați de concert, deși habar n-aveau cine-i tipul din fața lor. De altfel, AM recunoaște că muzica a fost pe locul doi, pentru el, fiind mai impresionat de decor.
În plus, este chiar științific dovedit, a făcut-o un medic din România, pasionat de muzică clasică, că cineva fără cultură muzicală, când ascultă muzică clasică, descrie aceleași sentimente precum cel care are cultură muzicală sau chiar precum cele descrise de compozitor. Sunt convinsă că se aplică și altor muzici, că doar vorbim de bază.
Din toate aceste motive scriu că textul lui AM este bun de stand-up comedy. Ce se străduia să spună artistul și ce-a înțeles AM? 🙂
Îl înțeleg pe AM. Sunt artiști cu o muzică mai slabă, gen Thirty Seconds to Mars, care au cohorte de fani datorită concertelor, care nu sunt doar laser și decor, ci tot aranjamentul, interpretarea, comunicarea cu publicul etc.
Astăzi, tocmai ce s-au mai liniștit valurile mega concertului, că urmează un întreg Festival.
……………. Super an muzical.
Înființată acum 450 de ani, SB a fost desemnată de cinci orchestra anului, între 2000 și 2008, dar nici în prezent nu este slab cotată.
Fenomenul DB, pianist și dirijor, a debutat ca dirijor la 25 de ani, acum are 71 de ani, a fost numit pentru prima dată dirijor principal al unei orchestre mari (cea din Paris) la 33 de ani, iar de atunci a dirijat sau a fost director muzical doar pentru astfel de orchestre (Paris, Chicago, Berlin). Este unul dintre cei mai apreciați interpreți de pian ai lui Beethoven, unele dintre cele mai reușite înregistrări le-a făcut cu SB.
La 68 de ani, RL este unul dintre cei mai apreciați, la nivel internațional, pianiști, nu doar dintre români. Primele concursuri de interpretare le-a câștigat când era student, inclusiv “Festivalul Enescu” (1967), iar în 1969 a debutat pe scena internațională, la Londra. Este comparat cu Claudio Arrau și considerat tot unul dintre cei mai buni interpreți ai lui Beethoven.
Toata această subliniere a lui B are sens. Programul de duminică seara cuprinde Rapsodia română nr. 2 de George Enescu, Concertul nr. 4 pentru pian și orchestră de Ludwig van
Beethoven și Simfonia nr. 2 de Sir E. Elgar.
PS: Cea mai bună poantă pe care am auzit-o la The Wall: “Ar fi venit și Băsescu la concert, dacă îl chema Whisky. Ce să facă el cu Waters?”
Pentru că singurul lucru care contează este libertatea (părerile) și avem nevoie doar de iubire, restul vin de la sine, o piesă care poate mult mai mult, deși nici așa nu este atât de rea pe cât s-ar putea crede. Din contră. A apărut acum un an “după toate cele de mai sus”, la începutul lui octombrie 2012.
And I can’t change…
…. Love is patient (not cryin’ on Sundays)
Love is kind (not crying on Sundays)…..
